Pentru noi orice proiect
este inclus într-o strategie. Este vital să
identificăm demersul strategic al beneficiarului pentru a
acorda mai mult decât consultanţă în
managementul proiectului.
Tratăm toate proiectele pe care le
realizăm conform procesului de management:
Faza de design este faza
actuală în care previzionăm următoarele
elemente aferente fiecărei subactivităţi:
- Rezultat: stabilim care este finalitatea
activităţii şi cum contribuie aceasta la atingerea
obiectivelor proiectului;
- Responsabil: persoana (-ele) care răspund de
obţinere rezultatelor aferente activităţii şi
încadrarea acesteia în bugetul de timp şi resurse;
- Resurse: Stabilim necesarul de resurse aferent
fiecărei subactivităţi;
- Data la care începe şi data la care se
termină fiecare subactivitate;
- Dependenţa de alte activităţi şi
subactivităţi.
- Graficul Gantt al proiectului este însuşit de
către toţi cei implicaţi în managementul
proiectului acesta fiind calendarul de execuţie al
lucrărilor.
Faza de implementare
transpune în realitate toate activităţile din
proiect.
- Dacă apar întârzieri sau
depăşiri de bugete luăm măsuri corective pentru
a putea atinge în cel mai scurt timp toate obiectivele
proiectului.
- Fiecare membru al echipei de proiect este responsabil de
activităţi care ţin de aria de expertiză
aferentă. În acest sens managerul de proiect este
responsabil de activităţile critice şi de cele care
ţine de reprezentarea companiei în raporturile cu
terţii.
Faza de control o
realizăm înaintea începerii activităţii
(ex ante), pe perioada de implementare (on going) şi după
finalizarea activităţii (ex post).
- Ne raportăm întotdeauna la planificarea
făcută, pentru a încadra proiectul în durat
şi bugetul alocat.
- Identificăm activităţile critice ale
proiectului, adică acele activităţi care dacă
ar depăşi durata preconizată afectează durata
întregului proiect.
- Acestor activităţi le acordăm o
atenţie sporită, prin alocarea de resurse suplimentare
şi urmărirea mult mai atentă a gradului de realizare
în stadiu fizic şi financiar.
- Nu luăm în considerarea opţiunea ca
activităţile critice să întârzie peste
durata preconizată.
- Evaluăm durata fiecărei activităţi
în funcţie de un scenariu optimist şi un scenariu
pesimist. Având în vedere interdependenţele dintre
activităţi, rezultă durate ale proiectului mai mici
şi mai mari. Compăm duratele cu restricţiile impuse
de finanţator şi calendarul fiecărei resurse.
- Din punct de vedere al timpului de lucru ţinem cont
de perioadele de sărbători şi de perioadele de
inactivitate în construcţii. Fiecărei
activităţi îi alocăm un calendar specific
în funcţie de natura activităţii.
De asemenea ţinem cont de gradul de încărcare a
fiecărei resurse, dimensionând cantitatea acestora
pentru a putea executa în paralele cât mai multe
activităţi.
În
concluzie defalcăm proiectul în activităţi
majore: design, implementare, monitorizare. Activităţile
majore le defalcăm în funcţie de
importanţă, complementaritate şi cronologie în
activităţi şi subactivităţi. Facem
legăturile de cauzalitate între subactivităţi
cărora le ataşăm rezultate, responsabili, perioada
şi resursele. Ţinem cont de restricţiile
finanţatorului şi fondul de timp disponibil în
construcţii, astfel încât implementarea tuturor
subactivităţilor să genereze rezultate care să
se concretizez în atingerea obiectivelor proiectului.
|